A trecut si 11 septembrie 2006...

11 septembrie 2001. Pe atunci, doar un alt adolescent anti-american al Patriei pus pe fapte mari. In jur de un sfert de ora ma desparte de ora 16:00. Bunica face treaba in bucatarie, iar eu incerc sa imi umplu timpul schimband canal dupa canal pe la televizor, doar-doar voi gasi ceva cat de cat interesant. La un moment dat, nimeresc pe unul din cele cateva canale straine de stiri pe care le prindeam... Daca nu ma inseala memoria, pe Euronews. Transmisiune in direct de la New York unde un avion tocmai intrase in unul din cele doua turnuri de la World Trade Center. Imi pare ireal. Cateva minute mai tarziu, vad cu ochii mei cum un al doilea avion intra in celalalt turn. NYPD, NYFD si ambulantele tuturor spitalelor newyorkeze se napustesc asupra locului tragediei. Pompierii intra in cladiri, incep evacuarea turnurilor si ascensiunea spre etajele unde incendiile provocate de cele doua avioane fac ravagii...

Vad cum puncte negre se desprind de la etajele superioare si coboara cu viteza din ce in ce mai mare pana ies din raza camerelor... oameni disperati care se arunca in gol pentru a evita o moarte in flacari. Se prabuseste turnul din sud. Haos total. Rapoarte despre alte avioane deturnate: un avion intra in Pentagon, iar un altul se prabuseste intr-un camp in Pennsylvania. Turnul de nord se transforma si el intr-un morman de fiare. Si uite asa, World Trade Center dispare live, la TV, sub ochii intregii lumi. Statele Unite sunt in soc, iar reactia celorlalte tari variaza de la solidarizarea cu SUA pana la sarbatorirea evenimentului ca pe o victorie impotriva "Marelui Satana"...

Ar fi trebuit sa intelegem ceva din moartea acelor oameni, dar nu am reusit. Si uite asa, a trecut si 11 septembrie 2006...



